Vreau să îmi uit urmele…
Să fiu nicăieri şi oriunde…
Vreau să fiu sunetul gândului tău,
Dat la maxim.
Vreau
Să te doară bruiajul amintirii negate.
Să te doară atât, încât să simţi melodia mea
În tine…
Vreau
Să te auzi când spuneai:
“Eu nu am să te las!”
Să mă auzi în creierul tău
Şi să te sperii –
De apropierea noastră,
De mine…
În gândul tău.
Imagine: “Don’t waste your tears”, de Catrin Welz-Stein

