Nişte umbre haihui, se lipesc de lumină,
Ca nişte fluturi cu aripi de-o zi.
Pe bolta nopţii, păianjenii îşi ţes plase…
Prea multe… şi mi-e teamă, Merlin…
Teamă mi-e de pustiu… şi dor mi-e…
Îmi e dor de basme şi magie.
Ah, Merlin, ştiu că încă mai simţi –
Gust amar, diluat cu praf de stele…
Poate de august şi Royal life,
Îmbibat cu iz alterat de trădare…
Furtuni cu chip de iele – sub mantie
Ţi se strecoară… te fac să râzi, istovitoare…
Dar le alungi şi nici nu-ţi pasă…
Lumini haihui se zbat în geamul meu.
Ca ielele să fiu, nu aş putea…
Cerul s-ating ca să reverse
Tulbure furtuni în ochii tăi de Vrăjitor –
Nu pot.
Şi dacă, Merlin…în lumea ta nu este
Pentru visarea mea, un loc predestinat…
Tu, dă-mi un semn. Voi înţelege.
Şi dacă totuşi, în minte-ţi mai picură
Stopi reci de intersecţii şi zîmbete în voie,
Dacă o zi, a cincea din cele şapte, mai e vie,
Întoarce invers clepsidra… mai curgă o dată,
Orele nopţii ca firele de nisip.
Te-aştept la intersecţii de lumi,
Între vis şi magie…
La intersecţii de stăzi.
Vei veni?
Freya

Freya a scris un mesaj in graba (nu fara suflet insa). De aceea, iertata ii fie imperfectiunea randurilor… A cripta un mesaj in timp limitat, nu e deloc lucru simplu. ;)