Privesc în sus. Ploaia sfredeleşte o gaură în ochiul de sticlă din tavan. De emoţii, nici nu îndrăznesc să clipesc. Mă cuprinde o amorţire inexplicabilă ca în faţa unui miracol. Picurii rotunzi, enormi se îndreaptă cu furie spre sticlă. Îmi imaginez durerea pleoapelor lovite, inundate. Însă sticla ripostează şi stropii se sparg în şiroaie subţiri […]
Cu vreo 2 ani în urmă, m-a inspirat. “Ideea “naţiunii celor doi” părea o invitaţie de a sfredeli mai adânc cu ochii sufletului lumea, mai ales cea interioară. Cam aşa am perceput-o, fără a intra în adâncimile ei. M-a inspirat atât de mult, încât am decis să trăiesc o dragoste care să copieze o alta. Am […]
Am pus apa pentru ceai. Să aştepţi acele 100 de grade, când ai chef nebun de aburi aromaţi, probabil este cel mai chinuitor moment. Flacăra moţăie relaxată, dai mai tare focul şi gândurile… ei, gândurile, exact atunci te prind ca într-un cleşte. Şi ce-i acolo cu “spendida izolare”, ai? Păi, ce să fie?!… N-am sânge britanic, […]
Am o slăbiciune (cu siguranţă, am mai multe, însă una s-a decis astăzi să reapară în lumină). Era un francez. Păr vâlvoi, fular neglijent răsucit în jurul gâtului, toujours gentilhomme. Însă nu bunele lui maniere mi-au atras atenţia. M-a întrebat ceva. Miroasea puternic a tutun. I-am răspuns în grabă, încercând să-l evit. “Pas de places? […]
Primăvară. Afară e una dintre dimineţile în care oamenii înjură mult. Dacă ar putea şi-ar lăsa pieile ca şerpii în plină stradă. S-ar ridica cu piei noi în văzduh, fără să se mai atingă cu umbrelele, fără să se mai stropească cu noroi. E o ceaţă amestecată cu o ploaie ciobănească rece, o ploaie lipicioasă […]
“For most of us, our routines are imposed from the outside. They come from our employer or our family circumstances. They are the structure we rail against, the cage we dream of escaping. But is escape really so simple as just waking up each morning with no plans? Isn’t that just as terrifying? Or is […]
Demult Ela nu a dat de ştire. Mă gândeam zilele trecute oare cum o mai duce, câte ploi oare au mai trecut prin sufletul ei. Afară e o vreme ciudată: nici nu ninge, nici nu plouă. O ceaţă deasă îngroapă totul în tăcere. Şi fiindcă doar amintirile nu tac, m-am decis să o caut din […]